Reformarea sistemului național de sănătate

Sistemul sanitar din România este cel mai slab din Europa.

În ciuda faptului că salariul personalului medical s-a dublat în ultimii ani, ne confruntăm în continuare cu un exod masiv de personal calificat. Medicii bine pregătiți aleg, adesea, să părăsească țară și să lucreze în străinătate, în condiții mai bune și pe salarii mai generoase. De la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, între 15.000 și 20.000 de medici și-au găsit un loc de muncă în altă țară. O treime din posturile disponibile, în special în zona rurală, sunt vacante.

Corupția și lipsa investițiilor sunt încă probleme pregnante ce țin evoluția sistemului medical pe loc. Cea mai îngrijorătoare este însă corupția la nivel înalt. România investește cei mai puțini bani bani în sănătate. Nu a mai fost construit niciun spital de stat nou, de la căderea regimului comunist, sistemul sanitar depășit aduce costuri mai mari de îngrijire a bolnavilor, iar clădirile vechi ce gazduiesc spitalele favorizează infecțiile intraspitalicești, ce au devenit, din nefericire, un fenomen des întâlnit.

De acea trebuie elaborat, de urgență, un pachet de legi care să asigure reformarea radicală a sistemului sanitar din România şi elaborarea unui Plan Naţional privind construcţia de noi spitale, pe ȋntreg cuprinsul ţǎrii, moderne, cu toate facilităţile, dotările şi echipamentele necesare desfăşurării în condiţii de siguranţă maximă a activităţii personalului medical şi auxiliar, atât în ce priveşte activitatea curentă cât şi în situaţii de criză.

Este nevoie să construim din temelii spitale noi, moderne, ȋn care regulile și procedurile de acces, de tratament, de sterilizare și auxiliare să fie aplicate cu strictețe din prima zi de funcționare. Doar așa contribuția pentru asigurări de sănătate plătită va avea efecte benefice asupra sănătății fiecărui contribuabil ȋn parte și a națiunii ȋn ansamblu.