Dezvoltarea pieței de capital româneşti

Dezvoltarea pieței de capital româneşti care trebuie să devină în cel mai scurt timp principala sursă de finanțare a companiilor româneşti dar şi a marilor proiecte de infrastructură

Capitalizarea bursierǎ a pieţelor mondiale de capital, în ansamblul lor, a cunoscut creşteri impresionante în ultimele decade. Majoritatea banilor intraţi pe pieţele de capital sunt încă atraşi de către ţǎrile dezvoltate, ȋnsǎ creşterea spectaculoasǎ a capitalizării la nivel mondial se datorează exploziei burselor din ţǎrile emergente, mai ales în ultimele douǎ decade. Explicaţia faptului cǎ tot mai mulţi bani străini sunt atraşi de bursele din ţǎrile emergente constǎ în avantajele pe care investiţiile pe o asemenea piaţǎ de capital le oferă tuturor pǎrţilor implicate.

Beneficiile pentru investitorii de portofoliu strǎini sunt în principal:

randament al investiţiilor superior celor din ţările dezvoltate;

beneficiile diversificării riscului, datorită coeficienţilor de corelaţie mici dintre acţiunile ţărilor în curs de dezvoltare şi cele ale ţărilor dezvoltateInvestiţia în pieţele în dezvoltare reduce riscul total al portofoliului, iar diversificarea inter-ţǎri este mai eficientǎ decât diversificarea inter-sectorialǎ.

De cealaltǎ parte, intrǎrile decapital strǎin pe pieţele de capital din ţǎrile în curs de dezvoltare beneficiazǎ şi ele de pe urma intrǎrilor de capital strǎin  pe piaţa de capitalAvantajele lor constau în:

Diversificarea surselor de finanţare externă.

Scăderea costului capitalului.

Stimularea managementului întreprinderilor autohtone prin intermediul surselor private de finanţare.

Dezvoltarea şi creşterea eficienţei pieţei de capital autohtone.

România trebuie sǎ facǎ eforturi pentru a atrage investiţiile de portofoliu pe Bursa de Valori Bucureşti, prin ȋnfǎptuirea de reforme structurale, legislative şi economice, prin liberalizarea controlului capitalului şi prin sporirea protecţiei investitorilor pe piaţa de capital. România nu-şi poate permite ca piaţa ei de capital sǎ fie trecutǎ cu vederea, iar factorul politic trebuie sǎ stimuleze investiţiile de capital prin intermediul pieţei de capital pentru a susţine creşterea economicǎ. Piaţa de capital din România are ȋn prezent cel mai mare potenţial de creştere din Europa şi chiar din ȋntreaga lume. De aceea, ȋncurajarea investiţiilor de portofoliu este o alternativǎ sǎnǎtoasǎ la creşterea gradului de ȋndatorare pe alte cǎi.

O piaţǎ de capital sǎnǎtoasǎ este la fel de importantǎ pentru o economie ca şi sistemul bancar. Cu toate acestea, deşi importanţa acestuia din urmǎ este recunoscutǎ, impactul pieţei de capital este mai puţin evident. Fiecare oferǎ servicii diferite, dar importante în aceeaşi mǎsurǎ pentru acumularea de capital şi pentru creşterea productivitǎţii. De aceea, piaţa creditelor nu este, asa acum se crede, un substitut pentru piaţa titlurilor financiare, ci bǎncile şi piaţa de capital au roluri complementare ȋntr-o economie în curs de dezvoltare.

Economia unei ţǎri este influenţatǎ de mǎrimea şi eficienţa pieţei autohtone de capital, dar ȋn principal poate afecta activitatea economica prin crearea de lichiditate. Multe investiţii profitabile cer o blocare de capital pe termen lung, ȋnsǎ investitorii sunt sceptici în a renunţa la controlul capitalului pe perioade lungi de timp.

O piaţǎ de capital lichidǎ reduce riscul plasamentelor financiare şi le face în acelaşi timp mai atractive pentru investitori ȋntrucât deţinǎtorii de active financiare au posibilitatea sǎ le vândǎ repede şi ieftin din punct de vedere al costurilor tranzacţiei, la orice moment, dacǎ piaţa de capital este suficient de lichidǎ. Totodatǎ, ȋntr-o piaţǎ lichidǎ, companiile au acces permanent la finanţare prin creşterea capitalului propriu prin emisiuni de acţiuni. Astfel, prin facilitarea investiţiilor pe termen lung, o piaţǎ de capital lichidǎ ȋmbunǎtǎteşte alocarea capitalului în economia unei ţǎri şi asigurǎ o creştere economicǎ pe termen lung. Mai mult, scǎzând riscul investiţiilor şi sporind în acelaşi timp profitul acestora, o bursǎ de valori lichidǎ poate determina şi o creştere a investiţiilor strǎine de capital ȋntr-o ţarǎ. Ȋn concluzie, o piaţǎ de capital lichidǎ influenţeazǎ pozitiv creşterea economicǎ a unei ţǎri, sau cel puţin o precede.

Atingerea ȋntr-un termen cât mai scurt a acestor criterii de lichiditate, atractivitate, siguranţǎ şi mǎrime a pieţei de capital din România, se poate realiza dacǎ se au ȋn vedere douǎ aspecte principale: ȋnfiinţarea cât mai urgentǎ a cel puţin douǎ fonduri suverane de investiţii şi dezvoltatre şi restructurarea şi reorganizarea Autoritǎţii de Supraveghere Financiarǎ.

Ȋn concluzie, instaurarea unei economii de piață funcţionale în România, bazate pe competitivitate, eficienţǎ, transparenţǎ, productivitate şi care sǎ asigure condiţii egale pentru toţi operatorii economici, indiferent de mǎriimea şi natura capitalului, este condiționată de dezvoltarea pieței de capital din RomâniaPiaţa de capital constituie coloana vertebralǎ a oricǎrei economii şi reprezintǎ cea mai ieftinǎ sursǎ de finanţare atât pentru companii, indiferent de natura capitalului(privat sau de stat) cât şi pentru autoritățile locale, regionale, organisme guvernamentale sau chiar pentru Guvern. Din aceastǎ perspectivǎ, dezvoltarea pieţei de capital din România constituie principalul obiectiv al Programului de Guvernare FORŢA NAŢIONALǍ.

      Bursa de Valori București (BVB) este principalul pilon al pieței de capital din RomâniaBursa de Valori Bucureşti oferǎ o alternativǎ de finanţare atât companiilor mature, care pot atrage capital pe Piata Principalǎ, precum şi start-up-urilor şi IMM-urilor pentru care a fost creatǎ piaţa AeRO. Pe ambele pieţe pot fi emise acţiuni si obligaţiuni.  Rolul principal al BVB este sǎ faciliteze fluxul de bani dinspre investitori, cei care au capitalul, cǎtre antreprenorii care au nevoie de capital pentru dezvoltare sau cǎtre instituţiile statului care au nevoie de finanţare.

Ȋn viziunea partidului Forţa Naţionalǎ principalele pârghii prin care se poate dezvolta piaţa de capital sunt:

  1. creşterea semnificativǎ a numǎrului investitorilor individuali la Bursa de valori bucureşti, asigurându-se astfel o lichiditate si atractivitate sporitǎ a pieţei de capital din România şi atragerea emitenților privați pe piața principală și pe piaţa AeRO;
  2. educarea şi stimularea companiilor, inclusiv a IMM-urilor ȋn vederea listǎrii şi utilizǎrii soluţiilor de finanțare oferite de piața de capital, ca soluţie complementarǎ la finanțarea de tip bancar care a devenit problematică pentru agenții economici;
  3. debirocratizarea şi simplificarea operaţiunilor intermediarilor din piaţa de capital ȋn vederea digitalizǎrii proceselor operaţionale şi reducerii costurilor administrative ale acestora; reformarea autoritǎţii de supraveghere şi control dupǎ modelul ţǎrilor cu pieţe de capital dezvoltate; creşterea semnificativǎ a numǎrului intermediarilor din piaţa de capital asigurându-se astfel acces ușor, rapid, prietenos și nediscriminatoriu al investitorilor români şi străini, atât în cazul investirii, cât și al dezinvestirii;
  4. emisiuni de acţiuni/vânzǎri ale unor pachete de acţiuni deţinute de stat la mari companii;
  5. emisiuni de titluri de stat pe BVB.;

Principalele propuneri şi iniţiative legislative propuse de partidul Forţa Naţionalǎ pentru dezvoltarea pieţeti de capital din România sunt:

  1. pentru atragerea şi creşterea semnificativǎ a numǎrului investitorilor individuali:
  2. Stimularea investiţiilor directe sau indirecte la bursǎ:

–     Impozit 1% pe castigurile de capital la tranzactiile cu titluri de valoare, fara compensarea pierderilor, si introducerea sistemului de retinere la sursa;

–     Taxe zero pe cupoanele incasate in urma investitiilor in obligatiuni listate la BVB

–     Excluderea veniiturilor din investitii ȋn titluri de valoare (cǎştiguri de capital, dividende, cupoane) din calculul plafonului de 12 salarii minime brute pentru stabilirea obligaţiei de a plǎti CASS.

  1. Stimularea schemelor voluntare de pensii private

–     Introducerea unui nivel de deductibilitate de 10% din salariul brut pentru contribuţiile la shemene de pensii voluntare, cu nivel minim de 1200 eur/an, plǎtit fie de angajat fie de angajator;

–     Setarea unui nivel de 3% din salariu brut, contribuţie default din partea angajatorului ctre o astfel de schemǎ, pentru orice nou angajat, cu opţiunea dat angajatului de a face opt-out;

–     Taxe zero pe dividendele sau cupoanele ȋncasate ȋn cadrul acestor scheme.

  1. pentru stimularea companiilor, inclusiv a IMM-urilor ȋn vederea listǎrii şi utilizǎrii soluţiilor de finanțare oferite de piața de capital:

–     Tax credit de 1% din valoarea emisiunii pentru emisiunile publice de bonduri corporative la BVB;

–     Tax credit de 5% din valoarea emisiunii pentru emisiunile publice de acţiuni la BVB.

  1. pentru creşterea numǎrului de intermediari pe piaţa de capital:

–     debirocratizarea şi simplificarea operaţiunilor intermediarilor din piaţa de capital ȋn vederea digitalizǎrii proceselor operaţionale şi reducerii costurilor administrative ale acestora;

–     reformarea autoritǎţii de supraveghere şi control;

–     creşterea semnificativǎ a numǎrului intermediarilor din piaţa de capital asigurându-se astfel acces ușor, rapid, prietenos și nediscriminatoriu al investitorilor români şi străini, atât în cazul investirii, cât și al dezinvestirii:

O importanţǎ deosebitǎ o reprezintǎ separarea activitǎţii de reglementare şi supraveghere pentru piaţa de capital, piaţa asigurǎrilor şi piaţa fondurilor de pensii private. Reglementarea şi supravegherea integratǎ a celor trei sectoare (piaţa de capital, asigurǎri şi pensii private) a condus la o funcţionare greoaie a ȋntegului mecanism, la mai multǎ birocraţie şi la un proces viciat de luarea deciziilor, din cauza caracteristicilor foarte diferite ale sectoarelor. Astfel, s-a constatat o lipsǎ de corelare a activitǎţii de reglementare integratǎ cu cea de reglementare la nivelul sectoarelor, cel puţin pentru Sectorul Instrumentelor şi lnvestitiilor Financiare. Legislaţia aferentǎ celor trei sectoare este foarte complexǎ iar unificarea acestor sectoare sub conducerea unei megainstituţii de reglementare şi control nu reduce problemele şi disfuncţionalitǎţile din sistem ci din contrǎ. Le multiplicǎ. Totodatǎ, datoritǎ suprareglementǎrii pe cele trei sectoare, activitatea de autorizare este mult ȋngreunatǎ ajungându-se la ȋntârzieri şi amânǎri inacceptabile care innduc creşteri nejustificate ale costurilor administrative pentru agenţii economici activi ȋn aceste sectoare, rezultatul fiind regresul activitǎţii econimice pe aceste sectoare şi progresul şi dezvoltarea acestora.